RO 
EN 
DE 
BG 
HR 
CS 
DA 
NL 
ET 
FI 
FR 
EL 
HU 
IT 
LV 
LT 
PL 
PT 
SK 
SL 
ES 
SV 
Centrul de asistență
HELPDESK - HELPDESK PENTRU SERVICII SOCIALE PRIVIND FONDURILE UE
Malta
1. Context: FSE+ și autoritatea de gestionare
În cadrul programului FSE+ 2021 - 2027, Malta își propune să continue să se bazeze pe sprijinul acordat în cadrul perioadelor de programare anterioare și să reflecte provocările aduse de pandemia COVID-19. Aceasta din urmă a avut un impact asupra stabilității pieței forței de muncă și asupra furnizării de servicii în diverse sectoare, inclusiv în domeniul sănătății și al educației, și a expus, de asemenea, grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele expuse riscului de sărăcie, la un risc socioeconomic sporit. În acest context, investițiile din cadrul programului FSE+ au ca obiectiv consolidarea capacităților în toate sectoarele care intră în domeniul de aplicare al regulamentului FSE+, și anume ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea și sectoarele sociale, cu scopul de a îmbunătăți și adapta serviciile la nevoile noi și emergente. Malta pune în aplicare FSE+ prin intermediul unui singur program național.
Malta intenționează să își mobilizeze resursele FSE+ pentru a viza în mod direct nevoile grupurilor vulnerabile, defavorizate și marginalizate, în special copiii, persoanele expuse riscului de sărăcie, excluziune și deprivare materială, persoanele cu handicap, precum și tinerii și resortisanții străini, pentru a promova incluziunea și integrarea. De asemenea, programul va îmbunătăți, moderniza și spori accesibilitatea ofertei educaționale, va consolida eforturile de menținere a unor niveluri de ocupare a forței de muncă solide și stabile, precum și de promovare a unor noi oportunități de angajare, în special pentru a reduce diferențele de remunerare între femei și bărbați.
The Divizia de planificare și coordonare a priorităților (PPCD) este autoritatea de gestionare a fondurilor europene și structurale de investiții din Malta. PPCD nu trebuie confundat cu Divizia Fonduri și Programe (FPD), care este o structură administrativă înființată pentru a gestiona fondurile UE (cu excepția fondurilor structurale de investiții). și Fondul de coeziune) și alte fonduri alocate Maltei.
PPCD este o divizie din cadrul Secretariatul Parlamentar pentru Fonduri Europene (MEFL). Secretariatul Parlamentar pentru Fonduri Europene (MEFL) se află în cadrul Ministerul Economiei, Fondurilor Europene și Domeniilor. Ca parte a rolului său de AM, PPCD asigură, de asemenea, o transparență și o informare maxime în legătură cu fondurile prin organizarea de sesiuni de formare, activități de informare și comunicare cu mass-media, cu potențialii solicitanți de finanțare și cu publicul larg.
De asemenea, în cadrul Secretariatului Parlamentar se află Divizia Măsuri și sprijin care există pentru a asigura administrarea și punerea în aplicare eficientă a măsurilor de sprijin finanțate de UE pentru întreprinderi, prin intermediul unei legături eficiente cu părțile interesate interne și externe. Divizia are mandatul de a asigura gestionarea strategică, administrarea și punerea în aplicare a măsurilor finanțate de UE pentru sprijinirea întreprinderilor (IMM-uri) prin asumarea funcției de "organism intermediar" pentru măsurile finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și de punct național de contact (PNC) pentru punerea în aplicare a măsurilor de ajutor finanțate prin fondurile structurale.
Pentru a remedia deficitul de comunicare privind finanțarea UE, Comisia Europeană a Servizzi Ewropej f'Malta (SEM) a fost creat pentru a oferi activități de informare cu privire la politicile și strategiile UE și pentru a oferi asistență în aplicarea și implementarea proiectelor finanțate de UE. Numele agenției reflectă misiunea și funcțiile sale, și anume de a servi drept "poartă de acces" la serviciile legate de UE în Malta și Gozo, facilitând cetățenilor să profite de avantajele apartenenței la UE.
2. ACORDUL DE PARTENERIAT: MALTA 2021-2027
2.1 Rezumat al priorităților AP
Malta va beneficia de o finanțare de 817 milioane de euro din cadrul politicii de coeziune în perioada 2021-2027 pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a economiei sale, astfel cum se prevede în Acordul de parteneriat adoptate împreună cu Comisia. Investițiile din cadrul politicii de coeziune vor contribui și mai mult la eliminarea disparităților din țară și vor face economia malteză mai inovatoare și mai competitivă. Fondurile UE vor sprijini tranziția ecologică și securitatea energetică a țării, precum și transformarea sa digitală. Acestea vor îmbunătăți competențele oamenilor, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială.
Acordul de parteneriat (AP) al Maltei definește opțiunile de politică pentru FSE+, FEDR, FC, JTF și EMFAF și stabilește modul în care aceste opțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor socio-economice ale țării (prezentate mai jos) în cadrul următoarelor domenii de obiective de politică:
- Obiectivul 1: O Europă mai competitivă și mai inteligentă prin promovarea transformărilor economice inovatoare și inteligente și a conectivității regionale în domeniul TIC
- Obiectivul 2: O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon, în tranziție către o economie cu emisii nete de dioxid de carbon zero și o Europă rezilientă, prin promovarea unei tranziții energetice curate și echitabile, a investițiilor ecologice și albastre, a economiei circulare, a atenuării și adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și gestionării riscurilor și a mobilității urbane durabile.
- Obiectivul 3: O Europă mai conectată prin îmbunătățirea mobilității
- Obiectivul 4: A more social and inclusive Europe implementing the European Pillar of Social Rights
- Obiectivul 5: O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și inițiative locale
- Obiectivul 6: Permiterea regiunilor și oamenilor să abordeze impactul social, de ocupare a forței de muncă, economic și de mediu al tranziției către obiectivele energetice și climatice ale Uniunii pentru 2030 și către o economie neutră din punct de vedere climatic a Uniunii până în 2050, pe baza Acordului de la Paris.
Consultările privind modul în care fondurile UE 2021-2027 pot contribui la nevoile Maltei au fost întreprinse în 2020, în cadrul cărora au avut loc o serie de reuniuni ale comitetelor tematice și teritoriale. Principalele părți interesate au inclus, printre altele, entități guvernamentale, organisme relevante care reprezintă societatea civilă și partenerii sociali și partenerii de mediu. Un exercițiu de consultare cu privire la programele ESIF a fost realizat împreună cu Consiliul pentru dezvoltare economică și socială din Malta, pe lângă diverse consultări publice de amploare lansate pentru programele din 2021.
2.2 Bugetul total pe fonduri și teme
2.3 Rezumat al planurilor de investiții
Tranziția ecologică, securitatea energetică și competitivitatea
417 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională și Regională (FEDR) și a Fondul de Coeziune va contribui la creșterea gradului de inovare, de digitalizare și de competitivitate a întreprinderilor mici și mijlocii și va stimula o economie mai inteligentă și cu emisii reduse de dioxid de carbon.
O parte importantă a fondurilor va fi investită în asigurarea eficienței energetice și a capacității de stocare a energiei în țară, datorită dezvoltării unui al doilea interconector de electricitate către Italia, sub forma unui cablu de înaltă tensiune care trece pe sub mare. Acest lucru va spori aprovizionarea cu energie electrică și securitatea și va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În plus, 23,3 milioane de euro din Fondul Just Transition (JTF) va fi a investit în alimentarea cu energie electrică pentru a contribui la decarbonizarea Grand Harbour și Malta Freeport.
O piață a muncii, educație și asistență medicală favorabilă incluziunii
Tinerii și femeile vor avea un acces mai bun la un loc de muncă datorită celor peste 124,4 milioane de euro din cadrul programului Fondul Social European Plus (FSE+). Acest fond va sprijini, de asemenea, metodele de predare și instrumentele de învățare inovatoare, educația incluzivă pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii cu dizabilități, și educația în domeniul tranziției ecologice și digitale.
În plus, Malta va sprijini incluziunea activă, egalitatea de șanse și nediscriminarea grupurilor defavorizate, cum ar fi persoanele cu handicap. Ajutorul alimentar va fi oferit, de asemenea, celor mai defavorizați. În plus, Malta va investi în sistemele sale de sănătate, oferind formare profesională lucrătorilor din domeniul asistenței medicale, al protecției sociale și al îngrijirii, derulând campanii de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos și la bunăstare și investind în cercetarea în domeniul sănătății.
Pescuit durabil
21,8 milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (EMFAF) va încuraja creșterea unei economii albastre durabile, va îmbunătăți rezistența sectorului pescuitului și va facilita tranziția ecologică a sectorului prin refacerea și conservarea resurselor biologice acvatice și prin promovarea acvaculturii durabile.
3. PRIORITĂȚILE MALTEI
3.1 Provocări și oportunități de dezvoltare pentru Malta
Malta este unul dintre cele mai dens populate state membre din UE. Densitatea populației este în continuă creștere pe măsură ce tot mai mulți migranți economici se stabilesc în Malta. În plus, creșterea puternică a turismului receptor înregistrată în Malta începând cu 2014 este un alt factor important care afectează economia țării, sporind presiunea asupra mediului, infrastructurii și serviciilor. Pe de o parte, Malta are o populație predominant îmbătrânită, dar, pe de altă parte, numărul copiilor și al tinerilor a scăzut, Malta înregistrând una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din Europa.
În conformitate cu tendințele mondiale, turismul receptor a suferit un recul semnificativ din cauza pandemiei COVID-19. Pandemia a avut un impact fără precedent asupra economiei malteze și a finanțelor publice. Acest lucru a necesitat intervenția guvernului pentru a sprijini economia și pentru a se asigura că această criză nu duce la daune de lungă durată pentru sustenabilitatea financiară a țării. Măsurile introduse de guvern ca răspuns la pandemie, împreună cu reziliența pieței muncii, au asigurat menținerea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă.
3.2 Nevoi socio-economice
Piața muncii
Performanțele pieței forței de muncă malteze au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, cu rate de ocupare a forței de muncă în creștere și rate scăzute ale șomajului. Legăturile dintre gen și anumite tipuri de activități economice sunt încă evidente. Nivelul de ocupare a forței de muncă de către bărbați este predominant în majoritatea activităților economice, cu o prevalență ridicată în industria prelucrătoare și în construcții. Ocuparea forței de muncă de către femei se înregistrează mai mult în finanțe și asigurări; educație; și sănătate umană și asistență socială. Ocuparea forței de muncă în Gozo a crescut în perioada 2009-2019; cu cea mai mare pondere a angajaților care lucrează în serviciile de piață. În mod similar, nivelul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a scăzut în ultimii ani. Cele mai recente proiecții economice realizate de Ministerul Finanțelor și Ocupării Forței de Muncă sugerează că se așteaptă ca economia malteză să își reia performanța pozitivă și creșterea.
Ratele de ocupare a forței de muncă și sexul
În 2019, Malta a înregistrat cel mai mare decalaj de ocupare a forței de muncă între femei și bărbați din UE-27. De fapt, în 2019, rata de ocupare a forței de muncă în rândul bărbaților a fost cu 7,5% mai mare decât media UE-27, în timp ce rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor a fost cu 1,5% mai mică. Programul guvernamental de îngrijire gratuită a copiilor, care oferă servicii gratuite de îngrijire a copiilor părinților/tutorelor care fie au un loc de muncă remunerat, fie continuă să urmeze o formă de învățământ, împreună cu alte inițiative de "a face munca să fie plătită", a servit drept un contribuitor important la creșterea ratei de ocupare a forței de muncă feminine. Deși cea mai mare diferență de salarizare între femei și bărbați se observă în grupa de vârstă de peste 65 de ani, aceasta este încă sensibil ridicată în alte grupe de vârstă. În ceea ce privește activitatea independentă, componenta feminină rămâne relativ scăzută. Prin urmare, există posibilitatea de a depune eforturi suplimentare pentru promovarea activităților independente și pentru a susține creșterea tot mai mare a numărului de femei angajate.
Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și participarea vârstnicilor pe piața muncii
Malta a înregistrat îmbunătățiri considerabile în ceea ce privește tinerii care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de educație sau de formare profesională. În acest sens, sistemul de garantare pentru tineret, lansat în 2016, a contribuit la îmbunătățirea ratelor de ocupare a forței de muncă pentru tineri prin oferirea de oportunități de bună calitate în domeniul educației, al stagiilor sau al ocupării unui loc de muncă. Cu toate acestea, eforturile Maltei de a asigura creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și scăderea șomajului respectiv trebuie să fie susținute în conformitate cu noua politică de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, care este în curs de elaborare.
Programul pentru lucrători maturi, lansat în 2014, se adresează angajatorilor care recrutează personal cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani și care se înregistrează pentru muncă. Deși rata de activitate pentru grupul de vârstă 55-64 de ani a crescut de atunci, media locală este încă semnificativ mai mică decât media UE-27. În acest sens, rămâne importantă susținerea și creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă pentru diferite grupuri-țintă, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă feminine și a persoanelor în vârstă.
3.3 Coeziunea socială, sărăcia și deprivarea materială
Malta a pus în aplicare mai multe acțiuni pentru a-și atinge obiectivul UE 2020 de a scoate 6 500 de persoane din sărăcie, inclusiv investiții suplimentare în educație ca element-cheie al mobilității sociale, scutirea de impozit pe venit pentru persoanele cu venituri mici, prestații pentru persoanele care lucrează și servicii gratuite de îngrijire a copiilor, printre altele. În 2016, guvernul a lansat o măsură prin care angajatorii care au mai mult de 20 de persoane sunt obligați să includă persoane cu handicap, reprezentând cel puțin 2% din totalul forței de muncă. Această măsură a contribuit la scăderea numărului de persoane cu handicap care se înregistrează pentru prestații. Până în 2019, rata riscului de sărăcie și de excluziune socială, care este unul dintre criteriile multidimensionale ale sărăciei în vederea dezvoltării durabile, a scăzut.
Cu toate acestea, șomerii din Malta se confruntă cu un risc ridicat de sărăcie și excluziune socială. Variantele de vârstă și sex influențează rata sărăciei și a deprivării materiale. În cadrul diferitelor cohorte de vârstă, femeile sunt mai predispuse la riscul de sărăcie și excluziune socială, cu cele mai scăzute rate înregistrate pentru cei sub 16 ani și cele mai ridicate pentru cei peste 55 de ani. Totuși, aceste tendințe sunt observabile la ambele sexe. Acest lucru sugerează o legătură cu variabilele legate de muncă și ocuparea forței de muncă, cum ar fi faptul de a face parte din forța de muncă și de a fi în vârstă de muncă. În plus, nivelurile scăzute de educație înregistrează o rată mai mare a riscului de sărăcie și de excluziune socială. În 2019, adulții cu un nivel de educație mai scăzut au prezentat cel mai mare risc de sărăcie și de excluziune socială, femeile prezentând un risc mai mare (31,9%) decât omologii lor de sex masculin (24,5%). În plus, cu cât nivelul de educație al părinților este mai ridicat, cu atât este mai mică probabilitatea ca copilul să se confrunte cu sărăcia și excluziunea socială. În acest sens, dezvoltarea în continuare a sectorului educației este o investiție necesară pentru o incluziune sporită, precum și pentru integrarea socială.
Procentul persoanelor cu handicap (16+) care se străduiesc să își achite ratele pentru locuință în Malta a fost de 4,0%, față de 3,3% în cazul persoanelor fără handicap. În ceea ce privește variațiile sărăciei între districte, în Portul de Sud, Gozo și Comino, nivelul cheltuielilor era sub linia medie națională în 2015. În acest sens, abordarea nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile rămâne necesară pentru a permite Maltei să se îndrepte către o societate mai incluzivă.
În ceea ce privește deprivarea materială severă, care este unul dintre criteriile multidimensionale ale sărăciei în vederea dezvoltării durabile, rata Maltei a fost mai mică decât media UE-27. În plus, femeile din Malta au înregistrat o rată de deprivare mai mare decât bărbații. În 2019, 5,9% din populație nu și-a putut permite o masă zilnică cu proteine sau legume. Privarea de hrană are implicații grave și ample în toate grupele de vârstă. Printre acestea se numără: probleme medicale, sociale și economice care ar putea împiedica realizările educaționale, precum și obținerea și păstrarea unui loc de muncă care să descurajeze dependența de sistemele de asistență socială și să permită o calitate mai bună a vieții. Prin urmare, sunt necesare inițiative suplimentare pentru a asigura integrarea durabilă în societate a persoanelor care suferă de lipsuri materiale și pentru a le asigura mijloacele de trai și bunăstarea de bază.
În ultimii ani, procentul de cetățeni străini în Malta a crescut exponențial. În 2018, cantitatea de cetățeni străini angajați în Malta și Gozo s-a ridicat la 67 596 de persoane, cu aproape 53% din statele membre ale UE, 46% resortisanți ai țărilor terțe (TCN) și 1% din țările AELS. Deși salariile, veniturile și condițiile de trai ale resortisanților țărilor terțe în Malta, inclusiv venitul disponibil, oportunitățile de educație și de angajare și locuințele, se dovedesc a fi mai favorabile decât în alte țări ale UE, cei angajați în sectoare precum construcțiile și turismul sunt asociate cu o sărăcie relativă. Prin urmare, sunt necesare inițiative suplimentare pentru a asigura integrarea durabilă în societate a persoanelor care suferă de lipsuri materiale și pentru a le asigura mijloacele de trai și bunăstarea de bază.
3.4 Educație și formare profesională
Se preconizează că creșterea demografică a Maltei va continua în următorul deceniu, ceea ce va duce la o nevoie sporită de o ofertă de școlarizare sporită, digitalizată și relevantă pentru piața muncii, pentru a susține economia Maltei, precum și pentru a continua să promoveze o cultură a educației și a învățării pe tot parcursul vieții (LLL). În 2019, rata ESL în Malta era încă în urma UE-27. Au fost lansate mai multe acțiuni, inclusiv integrarea disciplinelor vocaționale și aplicative în cadrul sistemului de învățământ secundar inferior, denumită reforma "Călătoria mea", cu scopul de a reduce ratele de abandon școlar prin diferite pedagogii în cadrul învățământului obligatoriu. Concomitent, introducerea unor noi programe de studii revizuite a contribuit, de asemenea, la tendințe pozitive în acest domeniu. Implicarea la nivel primar a fost îmbunătățită în continuare prin introducerea tehnologiilor digitale și a conținutului electronic. De asemenea, a fost sprijinită o abordare orientată către elevii din ciclul primar cu competențe scăzute de alfabetizare prin sesiuni în afara orelor de curs în timpul orelor de școală. Cu toate acestea, sprijinul suplimentar pentru ca tinerii să obțină competențele necesare pentru a intra și a se mișca pe piața forței de muncă și pentru a continua să urmeze o educație suplimentară rămâne vital.
Furnizarea de programe VET de calitate și recunoscute în Malta a schimbat dramatic peisajul educațional și a oferit opțiuni alternative pentru tineri. De asemenea, nivelul de educație terțiară s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani. În această privință, participarea la programele de mobilitate prin credite necesită îmbunătățiri suplimentare și, în ciuda progreselor realizate, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți accesul și calitatea învățământului superior. În ceea ce privește persoanele cu handicap, în Malta există programe specifice limitate de sprijin pentru educație după depășirea vârstei de școlarizare obligatorie. Învățarea adulților În Malta, ratele de învățare a adulților și de participare la educație și formare au înregistrat creșteri, dar, pe de altă parte, în 2019, Malta a avut al doilea cel mai mare procent de adulți cu studii secundare inferioare. În acest scop, sprijinul pentru îmbunătățirea competențelor adulților slab calificați rămâne important, așa cum se subliniază și în Raportul de țară pentru Malta (2020).
În ciuda creșterii forței de muncă din ultimii ani, este extrem de important să se asigure că angajatorii pot să recalifice și să păstreze lucrătorii calificați. În plus, o creștere a numărului de cercetători și a capitalului uman capabil să inițieze și să dirijeze inițiativele de cercetare depinde de un sistem educațional care să încurajeze competențele transversale de creativitate, gândire critică, productivitate și rezolvare a problemelor. Prin urmare, este important să se îmbunătățească parcursul de învățare printr-o pedagogie mai centrată pe student pentru a oferi o educație de calitate și pentru a aborda deficitul de competențe de pe piața muncii.
De asemenea, se preconizează că oferta europeană Green Deal va avea un impact asupra pieței forței de muncă și a competențelor necesare. Eurostat raportează că "Ocuparea forței de muncă în sectorul bunurilor și serviciilor de mediu" este limitată pentru Malta, însă indică, de asemenea, o creștere procentuală în acest sector în perioada 2014-2016. Este esențial să se dispună de competențele adecvate pentru a face tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, accentul fiind pus pe îmbunătățirea competențelor actuale și pe formarea profesională pentru a oferi noi competențe ecologice. O economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în creștere poate înflori doar dacă angajații au competențele potrivite pentru a face față cerințelor cu care se va confrunta acest sector în viitor.
3.5 Strategie și complementaritate
Investițiile sprijinite în cadrul FSE+ vizează în special promovarea unui mediu social favorabil incluziunii, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, promovarea unui mediu favorabil unei forțe de muncă sănătoase și susținerea unei noi generații de oferte educaționale de calitate, abordând în același timp provocările cu care se confruntă actuala populație adultă slab calificată. De asemenea, programul FSE+ va avea ca obiectiv abordarea disparităților teritoriale dintre Malta și Gozo. Pornind de la perioadele de programare anterioare, guvernul își menține angajamentul de a aloca pentru Gozo cel puțin 10% din programul FSE+. Aceste inițiative vor completa în special investițiile orizontale și cele cu destinație specifică în Gozo care vor fi sprijinite în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER).
Măsurile FSE+ vor acționa ca fond principal, oferind educație și formare, precum și măsuri de incluziune. Prin urmare, măsurile FSE+ vor completa intervențiile FEDER, în principal în cadrul dimensiunii inovatoare și inteligente și al dimensiunii sociale, precum și investițiile din cadrul Planului de redresare și reziliență (RRP), în ceea ce privește asigurarea combinației necesare de infrastructură și competențe pentru a permite crearea de locuri de muncă și creșterea economică; accesul la educație, sănătate și servicii sociale, cercetare și inovare și antreprenoriat, precum și îmbunătățirea acestora; tranziția digitală, împreună cu măsuri de promovare a incluziunii. În plus, va completa, de asemenea, intervențiile din cadrul dimensiunii mai ecologice și cu emisii reduse de dioxid de carbon a FEDER și a Fondului de coeziune (FC), a Fondului de tranziție echitabilă (JTF) și a investițiilor din cadrul RRP în ceea ce privește furnizarea de formare, oportunități de recalificare și pedagogii în vederea unei economii ecologice. Resursele FSE+ vor completa, de asemenea, programele transfrontaliere și transnaționale în domenii legate de cooperarea ecologică și digitală, precum și de dimensiunea socială.
În plus, intervențiile din cadrul FSE+ vor completa intervențiile din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare: fondul pentru migrație va viza integrarea migranților și a resortisanților țărilor terțe în etapa de primire, în timp ce FSE+ se va concentra pe integrarea și incluziunea pe termen lung a diferitelor grupuri țintă vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe. Delimitarea intervențiilor în cadrul acestor două instrumente de finanțare va asigura că fondurile UE vor continua să fie maximizate în acest domeniu.
Intervențiile întreprinse în cadrul FSE+ vor încerca, de asemenea, să completeze prioritățile Maltei în ceea ce privește planul strategic al politicii agricole comune (PAC SP) și programele Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură (EMFAF). Sunt avute în vedere acțiuni complementare în ceea ce privește promovarea cercetării și formării în domeniul pescuitului, acvaculturii, agriculturii și dezvoltării rurale. În plus, guvernul va încerca să maximizeze sinergiile potențiale cu alte inițiative, cum ar fi ERASMUS+ în ceea ce privește mobilitatea și Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii strămutați (FEG) în ceea ce privește evenimentele de restructurare neprevăzute care ar putea avea un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă. În timp ce sprijinul acordat în cadrul Instrumentului de asistență tehnică (STI) va fi considerat ca fiind principala sursă pentru sprijinirea reformelor și consolidarea capacităților, sunt avute în vedere, de asemenea, complementarități cu FSE+ în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor care ar putea rezulta din proiectele STI.
Suport HELPDESK
Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă ajutorul nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Suport HELPDESK