Centrul de asistență

HELPDESK - HELPDESK PENTRU SERVICII SOCIALE PRIVIND FONDURILE UE

Lituania

1. Acordul de parteneriat 2021-2027 între Comisia Europeană și Lituania

Potrivit acord de parteneriat Lituaniei i-au fost alocate 6,4 miliarde de euro. EUR din fondurile politicii de coeziune în 2021-2027. în perioada de investiții. În plus, Lituania intenționează să contribuie cu 1,7 miliarde de euro din fonduri naționale - prin urmare, valoarea totală a investițiilor UE se ridică la 8 miliarde de euro. Acordul de parteneriat include fonduri din cadrul politicii de coeziune: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european + (FSE+), Fondul de coeziune (FS), Fondul Just Transition (TF), Fondul european pentru tranziție echitabilă (TF), Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (EMFF). Principalele 2021-2027 Obiectivele principale ale politicii de coeziune a UE sunt promovarea convergenței economice, sociale și teritoriale prin competitivitate durabilă, cercetare și inovare, transformare digitală, precum și punerea în aplicare a agendei europene privind Green Deal și promovarea Pilonului european al drepturilor sociale.

Ținând cont de programul guvernului lituanian și de obiectivele de politică stabilite în Regulamentul privind dispozițiile generale ale UE, investițiile în conformitate cu programul de fonduri UE 2021-2027 vizează următoarele domenii principale:

  • inovare și digitalizare, cooperare între știință și afaceri, comercializarea cunoștințelor;
  • educația, dezvoltarea competențelor, o forță de muncă calificată capabilă să inoveze și să răspundă la nevoile în schimbare, abordând în același timp provocările excluziunii sociale;
  • transformarea ecologică - promovarea surselor de energie regenerabilă, a mobilității durabile și a economiei circulare;
  • creșterea rezilienței sistemelor de sănătate;
  • transporturi avansate, sigure și diversificate, inclusiv îmbunătățirea mobilității transfrontaliere, naționale și regionale;
  • dezvoltarea durabilă și integrată a orașelor și regiunilor, pe baza deciziilor unei anumite regiuni privind creșterea atractivității și a potențialului economic, atragerea de investiții și îmbunătățirea calității vieții.

Autoritatea de gestionare 2021 - 2027 Ministerul de Finanțe al Republicii Lituania este responsabil pentru punerea în aplicare a programului de investiții din fondurile UE. Executantul funcției contabile este Agenția centrală de gestionare a proiectelor.

Programe de investiții din fonduri UE distribuție:

Măsurile de dezvoltare ale Planului Național de Progres 2021-2030 (în continuare - PNP) sunt finanțate din fonduri FSE+ și FEDR. PNP a fost elaborat în timpul implementării Strategiei de progres de stat "Strategia de progres a Lituaniei "Lituania 2030". NPP urmărește să identifice principalele schimbări vizate de țară în următorul deceniu, asigurând progresul în domeniile social, economic, de mediu și de securitate, și să mobilizeze sursele de finanțare pentru implementarea acestor schimbări. PNP are în vedere obiective strategice pe termen lung, obiective de progres și indicatori cantitativi pentru măsurarea progresului, cu valori țintă pentru anul 2030.

Introducere în FEDR și FSE+ 2021-2027

Distribuția între regiuni

Fondurile FSE+ și FEDR sunt distribuite între două regiuni ale Lituaniei: Regiunea Capitalei și Regiunea Lituaniei Centrale și de Vest (în continuare - VVL). Diferențele regionale dintre regiunea capitalei și restul Lituaniei sunt deosebit de izbitoare. În regiunea capitalei, în 2019, a creat 42% din produsul intern brut al Lituaniei (denumit în continuare - PIB), diferențele sunt deosebit de pronunțate în domeniile creării și implementării inovării, îmbunătățirii productivității întreprinderilor, furnizării de servicii de sănătate și accesului la educație de calitate. Există, de asemenea, un decalaj digital semnificativ. Prin împărțirea Lituaniei în regiunea capitalei, unde PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 122% din media UE, și regiunea VVL, unde PIB-ul pe cap de locuitor în județe variază între 46% și 84%, se urmărește direcționarea mai multor investiții către VVL, reducerea inegalităților economice și sociale, asigurarea punerii în aplicare a politicii regionale impactul pe termen lung al măsurilor asupra dezvoltării egale și durabile.

Provocarea Regiunii Capitalei este de a direcționa potențialul acumulat pentru a crește progresul țării, competitivitatea internațională și integrarea în lanțul valoric internațional, de a-l transfera către VVL și de a reduce diferențele interne ale Regiunii Capitalei. Provocarea regiunii VVL este de a reduce diferențele sociale și economice și decalajul față de Regiunea Capitalei. Ambele regiuni se confruntă cu probleme de excluziune socială, inegalitate și acces la servicii publice de calitate.

FEDR

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) finanțează sectorul public și privat din toate regiunile UE pentru a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale dintre regiuni. Fondurile Fondului sprijină investițiile în cadrul unor programe naționale sau regionale speciale.

Se preconizează că 478 201 667 EUR din FEDR vor fi alocați regiunii Capitalei, iar 3 156 444 253 EUR regiunii VVL. Lituania mai mult de 25 %. FEDR va aloca fonduri pentru creșterea competitivității economiei și transformarea acesteia într-o economie cu o valoare adăugată mai mare (primul obiectiv de politică), peste 30 la sută. din fonduri - pentru tranziția la energie curată, investiții ecologice, economie circulară, adaptare la schimbările climatice (al doilea obiectiv de politică), 8 la sută. și mai mult vor fi alocate pentru dezvoltarea urbană (obiectivul de politică 5).

FSE+

FSE+ este principalul instrument al UE pentru a investi în oameni și, prin urmare, fondurile din acest fond sunt utilizate pentru a pune în aplicare politicile UE în domeniul ocupării forței de muncă, social, al educației și al competențelor, inclusiv reformele structurale în aceste domenii. Fondul este, de asemenea, unul dintre principalele instrumente ale UE pentru redresarea socială și economică după pandemia COVID-19 și ajută statele membre să facă față provocărilor cauzate de pandemie. Fondul sprijină redresarea economică ecologică, digitală și rezilientă a UE după criză prin stimularea investițiilor în locuri de muncă, competențe și servicii.

Se preconizează că în Lituania, 94 726 567 EUR din FSE+ vor fi alocați Regiunii Capitalei și 962 123 024 EUR regiunii VVL. Mai mult de 25 la sută din fondurile FSE+ vor fi alocate pentru reducerea excluziunii sociale(Obiectivul de politică 4), până la 5 la sută pentru garanții pentru copii(Obiectivul de politică 4), nu mai puțin de 5 % pentru inovare socială.

2. Selectarea obiectivelor de politică și justificarea succintă a acestora

FEDR

Fondurile FEDR vizează punerea în aplicare a următoarelor obiective de politică:

  1. O Europă mai competitivă și mai avansată prin promovarea transformărilor economice inovatoare și progresive și a conexiunilor regionale în domeniul TIC (obiectivul de politică 1).

    Justificarea obiectivului de politică: Progresul Lituaniei este îngreunat de trei provocări fundamentale ale difuzării inovării: capacitatea scăzută de absorbție a inovării de către întreprinderile mici și mijlocii (în special în regiuni); un număr mic de întreprinderi care creează o valoare adăugată ridicată și un raport scăzut al investițiilor întreprinderilor în cercetare și dezvoltare experimentală (C&D) în comparație cu PIB-ul; un nivel scăzut de cooperare și internaționalitate în domeniul afacerilor și al științei (participare la proiecte internaționale, rețele). În perioada 2021-2027, în timpul punerii în aplicare a primului obiectiv de politică al programului, fondurile FEDR vor fi investite în măsuri care promovează transformarea economiei lituaniene într-o economie cu valoare adăugată ridicată, competitivitatea acesteia și conectivitatea digitală.

  2. O economie de tranziție mai ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon și fără emisii de dioxid de carbon și o Europă rezilientă, promovând tranziția energetică curată și echitabilă, investițiile verzi și albastre, economia circulară, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, prevenirea și gestionarea riscurilor și mobilitatea urbană durabilă (obiectivul de politică 2)

    Justificarea obiectivului de politică: Lituania a pregătit Planul național de acțiune privind energia și clima. Conform Acordului de la Paris din 2015, Lituania s-a angajat, împreună cu alte țări ale lumii, să depună toate eforturile necesare pentru a opri schimbările climatice, astfel încât încălzirea globală să nu depășească limita periculoasă de 2 grade. Ținând cont de problemele din domeniul protecției mediului și al energiei, Lituania intenționează să promoveze tranziția către o energie curată și echitabilă, să promoveze investițiile verzi și albastre, să se adapteze la schimbările climatice, să investească în prevenirea riscului de fenomene climatice extreme și în gestionarea acestora, să promoveze diversitatea biologică, infrastructura verde în mediul urban și să reducă poluarea, promovând tranziția către o economie circulară și utilizarea durabilă a resurselor. De asemenea, să investească în îmbunătățirea disponibilității apei și în promovarea resurselor de apă durabile.

  3. O Europă mai bine conectată prin promovarea mobilității (Obiectivul strategic 3)

    Justificarea obiectivului de politică: competitivitatea Lituaniei este redusă, iar beneficiile pieței comune sunt limitate de insuficiența comunicațiilor internaționale prin transport feroviar și rutier. Performanțele sectorului transporturilor în ceea ce privește rețeaua rutieră și feroviară a rețelei transeuropene de transport, aspectele legate de durabilitate și siguranța rutieră sunt semnificativ mai slabe decât media UE. Principalele probleme și provocări legate de funcționarea și de infrastructura sistemului de transport lituanian vor fi rezolvate în timpul punerii în aplicare. Dezvoltarea infrastructurii de transport lituaniene până în 2030 planul.

  4. O Europă mai responsabilă din punct de vedere social și mai favorabilă incluziunii prin punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (Obiectivul politic 4)

    Justificarea obiectivului de politică: Investițiile din cel de-al patrulea obiectiv de politică vor fi puse în aplicare în 2019 și 2020. Recomandările Consiliului UE: vizează reducerea inegalității veniturilor și a inegalității sociale în Lituania, asigurând acoperirea, adecvarea și eficacitatea sistemului de securitate socială, în vederea îmbunătățirii structurii sistemului de impozitare și de prestații sociale și a protecției persoanelor împotriva sărăciei. Investițiile FSE+ și FEDR vor pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și vor respecta principiile acestuia, sprijinind investițiile în oameni și sisteme în politicile de ocupare a forței de muncă, educație, incluziune socială și sănătate. Fondurile FEDR vor fi investite în îmbunătățirea educației, asigurând servicii de predare și de învățare pe tot parcursul vieții pentru toată lumea, precum și în îmbunătățirea infrastructurii. De asemenea, se vor face investiții în disponibilitatea educației preșcolare pentru copiii din mediul rural, în promovarea afacerilor sociale și în dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale, inclusiv a locuințelor sociale, în întreaga țară, în transformarea complexă a serviciilor comunitare, în sustenabilitatea socio-economică și în consolidarea sectorului cultural, în consolidarea calității serviciilor din sectorul sănătății și în creșterea accesibilității.

  5. Apropierea Europei de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de locuri și a inițiativelor locale (Obiectivul politic 5).

    Justificarea obiectivului de politică: Lituania se confruntă de mult timp cu problema declinului demografic - din 2014. până în 2021, populația a scăzut cu 5 %. O populație stabilă rămâne doar în regiunea Capitalei. Între timp, scăderea populației din VVL depășește semnificativ media națională (depășește de două ori mai mult în 6 județe VVL). Acest lucru pune presiune nu numai asupra eficienței infrastructurii și serviciilor publice, ci și asupra pieței muncii. Ocuparea forței de muncă din țară este afectată de structura de vârstă: din cauza structurii de vârstă, aproximativ 28% din totalul populației în vârstă de muncă (55-64 de ani) va ajunge la vârsta de pensionare în următorul deceniu. Investițiile vor răspunde provocărilor demografice și diferențelor teritoriale care sunt deosebit de relevante pentru Lituania și vor fi puse în aplicare măsuri integrate pentru dezvoltarea zonelor urbane, rurale și de coastă. Fondurile FEP (8 la sută din fonduri) vor fi investite în dezvoltarea durabilă și individualizată a 10 centre regionale, creșterea atractivității investiționale a statului, îmbunătățirea mediului de afaceri; îmbunătățirea calității vieții; implicarea mediului de afaceri, a rezidenților, a grupurilor de activitate locală, a organizațiilor neguvernamentale în rezolvarea problemelor orașelor, încurajarea și consolidarea parteneriatelor, sprijinirea inițiativelor locale și consolidarea capacităților, asigurarea mobilității, consolidarea incluziunii sociale.

FSE+

Fondurile FSE+ au ca scop punerea în aplicare a următorului obiectiv de politică:

O Europă mai responsabilă din punct de vedere social și mai favorabilă incluziunii, punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare cel de-al patrulea obiectiv de politică)

Investițiile FSE+ și FEDER vor pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În domeniul ocupării forței de muncă, fondurile FSE+ vor fi puse în aplicare în 2020. Recomandarea Consiliului UE de a atenua impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra ocupării forței de muncă și de a permite tuturor persoanelor de vârstă activă să intre pe piața muncii. De asemenea, fondurile FSE+ sunt direcționate către îmbunătățirea sistemului de educație prin atragerea de noi pedagogi, avansarea învățământului obligatoriu și acordarea de asistență elevilor care se confruntă cu excluziunea socială. O parte din fondurile FSE+ va fi dedicată îmbunătățirii sistemului de sănătate pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate și pentru a spori rezistența sistemului de sănătate la noi șocuri. În domeniul reducerii sărăciei și a excluziunii sociale, fondurile FSE+ vor fi alocate dezvoltării serviciilor sociale, o parte semnificativă a investiției urmând să fie alocată dezvoltării serviciilor furnizate în comunitate, asigurând implementarea transformării îngrijirii instituționale. De asemenea, fondurile FSE+ vor finanța programul Sprijin pentru reducerea sărăciei materiale în perioada 2021-2027. Pe parcursul implementării acestui program, persoanele cele mai nevoiașe vor primi alimente și/sau bunuri care să satisfacă nevoile de bază ale vieții aeriene a unei persoane (de exemplu, haine, articole de igienă, rechizite școlare) și mijloace suplimentare. Programul de reducere a sărăciei materiale va avea ca scop sprijinirea cât mai multor persoane care trăiesc sub pragul sărăciei absolute (în 2020, 5,1% din populația lituaniană trăia sub pragul sărăciei absolute).

Pentru a atinge cel de-al doilea obiectiv strategic prevăzut în Planul național de progres ("Creșterea bunăstării sociale și a incluziunii populației, consolidarea sănătății și îmbunătățirea situației demografice a Lituaniei"), Ministerul Securității Sociale și Muncii a pregătit cinci programe de dezvoltare. În punerea în aplicare a trei dintre acestea, finanțarea FSE+ reprezintă o parte semnificativă. Programele conturează strategiile pe termen lung (2021-2030) ale Lituaniei în domeniile reducerii inegalității veniturilor și a excluziunii sociale, al pieței muncii incluzive, al politicii familiale și al adaptării mediului pentru persoanele cu handicap.

1. Programul de dezvoltare a mobilizării sociale: Programul de dezvoltare a mobilizării sociale al Ministerului Securității Sociale și Muncii din Republica Lituania (denumit în continuare Ministerul Securității Sociale și Muncii), manager al programului de dezvoltare 2021-2030, are ca scop rezolvarea problemelor complexe din cauza cărora persoanele aparținând grupurilor sociale sensibile sau vulnerabile din punct de vedere social (persoane cu dizabilități, inclusiv copii cu dizabilități, persoane în vârstă, tineri cu oportunități reduse, persoane fără adăpost, persoane care se întorc din închisori etc.), se confruntă cu excluziunea socială, sărăcia, violența, pot fi discriminate sau stigmatizate, se confruntă cu diverse dificultăți în obținerea unui loc de muncă sau în solicitarea de asistență socială. În punerea în aplicare a acestor sarcini, se va urma o abordare individualizată, urmărindu-se ca serviciile să fie furnizate cât mai aproape de persoană și să răspundă cât mai bine nevoilor, situației și capacităților acesteia.

Următoarele sarcini ale PNL sunt finanțate cu fonduri FSE+ prin Programul de dezvoltare a mobilizării sociale: Creșterea bunăstării persoanelor cu handicap și a familiilor acestora, a persoanelor în vârstă și a altor grupuri vulnerabile și excluse din punct de vedere social.; Consolidarea atitudinilor de activitate socială și de responsabilitate socială în societate și a spiritului comunitar.

2. Programul de dezvoltare a consolidării politicilor familiale: Măsurile acestui program de dezvoltare vizează crearea unui mediu adecvat, încurajator și favorabil familiei, care să permită realizarea adecvată a funcțiilor familiei și, în același timp, să permită membrilor familiei să îmbine mai activ și cu succes obligațiile profesionale și familiale, să consolideze egalitatea de șanse între femei și bărbați, să promoveze natalitatea, să asigure și să sprijine bunăstarea emoțională a familiilor și a copiilor, să dezvolte servicii de înaltă calitate, accesibile și care să răspundă nevoilor individuale pentru toate familiile care cresc copii.

Fondurile FSE+, prin intermediul Programului de dezvoltare a consolidării politicilor familiale, finanțează următoarea sarcină a PNP: Îmbunătățirea mediului familial pentru a crește rata natalității și calitatea vieții și pentru a crea condiții care să permită combinarea obligațiilor profesionale cu cele familiale.

3. Programul de dezvoltare a pieței muncii incluzive: Măsurile acestui program de dezvoltare vizează crearea unor condiții favorabile pentru toate persoanele de vârstă activă de a intra pe piața muncii, crearea unei piețe a muncii mai flexibile, implementarea măsurilor de creștere a ocupării forței de muncă, creșterea gradului de acoperire și sustenabilitate a măsurilor de politică activă a pieței muncii (PAMT), a instituțiilor de stat și municipale și a instituțiilor mutuale și promovarea dezvoltării cooperării externe cu structurile de afaceri și a dialogului social.

Următoarele sarcini ale PNL sunt finanțate din fondurile FSE+ prin intermediul Programului de dezvoltare a pieței muncii favorabile incluziunii: Creșterea oportunităților de angajare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a eficienței și eficacității sistemului de sprijin pentru ocuparea forței de muncă; consolidarea dialogului social și îmbunătățirea calității locurilor de muncă.

Fondurile FSE+ sunt utilizate pentru a finanța sectoare care furnizează servicii în domeniile creșterii ocupării forței de muncă, asistenței medicale, educației, reducerii sărăciei și excluziunii sociale. În Lituania, legătura dintre FSE+ și serviciile sociale și de îmbunătățire a ocupării forței de muncă este destul de puternică. Serviciile sociale din Lituania sunt finanțate din fonduri de stat, dar finanțarea este mică și insuficientă.

Municipalitățile din Republica Lituania sunt responsabile pentru organizarea și furnizarea de servicii sociale. Fondurile FSE+ devin o sursă suplimentară de finanțare pentru domeniul serviciilor sociale. Fondurile FSE+ vor finanța: Ajutor global pentru familie, suport integral. Serviciul de ocupare a forței de muncă este responsabil pentru măsurile de creștere a ocupării forței de muncă, în calitate de instituție de implementare. Există servicii programate pentru reabilitare și reintegrare psihosocială pentru persoanele aflate în întreținere. De asemenea, sunt planificate servicii pentru diferite grupuri vulnerabile: romi, persoane fără adăpost, persoane care se întorc din închisori și alte grupuri vulnerabile din punct de vedere social. O parte semnificativă a măsurilor active pe piața muncii va fi finanțată cu fonduri FSE+. Fondurile FSE+ vor fi, de asemenea, utilizate pentru pregătirea și punerea în aplicare a unui standard național de calitate pentru serviciile sociale.

De asemenea, se preconizează că măsurile FSE+ vor contribui la atingerea obiectivului NPA până în 2030. Transferul a 30% de servicii în domeniul social către ONG-uri și comunități (în prezent 7%).

4. Resurse utile

Suport HELPDESK

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă ajutorul nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Suport HELPDESK

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Sari la conținut