Fondurile europene sunt alocate în cadrul unor perioade financiare de șapte ani sau perspective, iar noi ne aflăm chiar la începutul noii perioade financiare 2021-2027. Pachetul bugetar al Uniunii Europene este cel mai mare de până acum și se ridică la 1.824,3 miliarde de euro, un mai mult de 25 de miliarde EUR sunt disponibile pentru Republica Croația. Fondurile alocate Republicii Croația pentru perioada financiară 2021-2027. se ridică la peste 14 miliarde EUR din cadrul financiar multianual și la puțin peste 11 miliarde EUR din NGEU (Next Generation EU).
Acordul de parteneriat al Comisiei Europene cu Croația pentru perioada 2021-2027. include fonduri din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul social european Plus (FSE+) și Fondul de tranziție echitabilă.
Regulamentul privind dispozițiile comune (RCP) stabilește principalele obiective de investiții ale Uniunii Europene până în 2027, precum și cadrul de bază pentru elaborarea documentelor de program, punerea în aplicare, evaluarea, gestionarea și controlul.
RCP definește cinci obiective politice care reflectă principalele priorități ale Uniunii Europene: O Europă mai competitivă și mai inteligentă; O Europă mai ecologică, mai rezistentă și cu emisii scăzute; O Europă mai conectată prin consolidarea mobilității; O Europă favorabilă incluziunii, cu o componentă socială mai importantă; O Europă mai aproape de cetățeni.
1.1.1 FEDR
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) contribuie la reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și la reducerea întârzierilor regiunilor aflate în cea mai dezavantajată poziție, printre care o atenție specială este acordată regiunilor expuse unor dificultăți naturale sau demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, regiunile insulare, de frontieră și de munte.
Sprijin din partea FEDRîn cu investiții în infrastructură, activități de cercetare aplicată și inovare, inclusiv cercetare industrială, dezvoltare experimentală și studii de fezabilitate, investiții în accesul la servicii, investiții productive în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și investiții care vizează menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă, echipamente, software și imobilizări necorporale, crearea de rețele, cooperarea, schimbul de experiență și activitățile care implică grupuri de inovare, printre altele, între întreprinderi, organizații de cercetare și autorități publice, informare, comunicare și studii, și asistență tehnică.
În perioada 2021-2027. Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) va continua să contribuie la consolidarea coeziunii economice și sociale a statelor membre ale UE și va permite realizarea de investiții astfel încât toate regiunile europene să fie:
Prin includerea a 47,5 miliarde de euro suplimentare din Fondul UE pentru următoarea generație, UE a alocat peste 370 de miliarde de euro pentru politicile sale de coeziune economică, socială și teritorială pentru perioada 2021-2027. Prin utilizarea Fondului european pentru dezvoltare regională, Croația are la dispoziție o cofinanțare de 50 până la 75% din valoarea totală a proiectului.
Alocarea financiară pentru Croația (2021-2027) se ridică la 5,54 miliarde EUR.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională este reglementat pe sectoare Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.
1.1.2 FSE+
Fondul Social European Plus (FSE+) este principalul instrument al Uniunii Europene pentru a investi în oameni și sisteme în politicile de ocupare a forței de muncă, educație și incluziune socială, care sprijină coeziunea economică, socială și teritorială. Investițiile din FSE+ contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. FSE+ este, de asemenea, unul dintre fundamentele redresării socio-economice a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus, în timpul căreia participarea pe piața muncii a scăzut, iar sistemele de educație și de sănătate s-au confruntat cu numeroase provocări, iar inegalitatea a crescut. FSE+ va fi unul dintre instrumentele-cheie care vor ajuta statele membre să rezolve aceste probleme. FSE+ este principalul instrument financiar al UE pentru consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii. Croația utilizează acest instrument pentru a pune în aplicare politici naționale de calitate prin diverse proiecte care vizează creșterea nivelului de educație și de ocupare a forței de muncă a cetățenilor croați. Principalul obiectiv al FSE + este de a contribui la o Europă mai socială și de a face din Pilonul european al drepturilor sociale o realitate în aplicare. FSE+ contribuie la convergența economică și socială în întreaga Europă. Finanțarea din FSE+ va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, astfel cum sunt definite în cadrul Semestrului european de coordonare a politicilor și la obiectivul general de creștere inteligentă, favorabilă incluziunii și durabilă după 2020 (Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU), cum ar fi asigurarea unui nivel ridicat de umanitate a sănătății. Inițiativa va contribui la îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă, la creșterea nivelului de trai, la facilitarea mobilității forței de muncă și la sporirea coeziunii economice, sociale și teritoriale, astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta drepturilor fundamentale a UE. Rata de cofinanțare este cuprinsă între 50 și 85% din valoarea totală a proiectului.
Alocarea financiară pentru Croația (2021-2027) se ridică la 1,98 miliarde EUR.
Concentrarea tematică a fondului: educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții; eficiența pieței muncii și accesul egal la calitate ocuparea forței de muncă; incluziunea socială, sănătatea și lupta împotriva sărăciei.
Din acest fond pot fi finanțate următoarele:
Fondul Social European Plus este reglementat pe sectoare Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind instituirea Fondului social european plus (FSE+) și abrogarea Regulamentului (UE) nr. 1296/2013.
În Croația, FEDR servește în principal la realizarea obiectivelor din două programe: Programul pentru competitivitate și coeziune 2021-2027 și Programul teritorial integrat 2021-2027.
Obiectivul de politică 1: O Europă mai competitivă și mai inteligentă prin promovarea transformărilor economice inovatoare și inteligente și a conectivității regionale în domeniul TIC;
Justificarea alegerii obiectivului de politică: În conformitate cu recomandările Consiliului privind Programul național de reformă pentru 2019 și 2020, se iau măsuri care să se concentreze pe creșterea politicii de investiții în cercetare și inovare, ținând cont de diferențele regionale, măsuri de promovare a dobândirii de competențe, măsuri de creștere a accesului la infrastructura și serviciile digitale și investiții suplimentare în internetul în bandă largă. Politicile au fost alese ținând cont de orientările pentru investiții din Raportul pentru Croația 2019, în care, printre altele, au fost identificate ca priorități următoarele: îmbunătățirea rezultatelor inovării și a numărului de întreprinderi inovatoare în domeniul specializării inteligente, precum și investițiile în competențe în domeniul menționat anterior, activități care vor contribui la comercializarea rezultatelor cercetării, promovarea serviciilor electronice interoperabile și utilizarea acestora în rândul cetățenilor, precum și integrarea tehnologiei digitale în întreprinderile mici și mijlocii, avansarea în lanțurile valorice globale, îmbunătățirea calității instituțiilor de sprijinire a antreprenoriatului și a mediului de afaceri. Activitățile legate de acest obiectiv vor contribui, de asemenea, la reducerea diferenței dintre PIB-ul regional pe cap de locuitor, pentru a reduce diferențele dintre regiunile cele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Obiectivul de politică 2: O Europă mai ecologică, rezilientă și cu emisii reduse, care să treacă la o economie cu emisii nete de carbon zero prin promovarea tranziției energetice curate și echitabile, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării și adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și gestionării riscurilor și a mobilității urbane durabile..
Justificarea alegerii obiectivului de politică: În contextul dezvoltării durabile, Planul verde european a stabilit un obiectiv ambițios de transformare a economiei UE către un viitor durabil și de realizare a unei economii circulare și neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru a contribui la tranziția către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon, pe baza Planului național de energie și climă, au fost selectate politici care vizează tranziția către o energie curată și echitabilă, inclusiv utilizarea surselor regenerabile de energie (SER), decarbonizarea clădirilor și a economiei, crearea de rețele energetice inteligente, dezvoltarea economiei verzi și albastre, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora, consolidarea prevenirii și gestionării riscurilor și dezastrelor naturale, dezvoltarea durabilă a aprovizionării cu apă și a canalizării, tranziția către o economie circulară, consolidarea biodiversității, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii urbane verzi, și promovarea mobilității urbane durabile. Toate aceste politici selectate vor contribui la procesul de tranziție ecologică.
Obiectivul de politică 5: Apropierea Europei de cetățeni prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de zone și a inițiativelor locale..
Justificarea alegerii obiectivului de politică: Politicile au fost selectate ținând cont de orientările pentru investiții din anexa D la Raportul pentru Croația în 2019, care, printre altele, stabilește ca nevoi prioritare consolidarea rolului centrelor economice de vârf ca motoare ale creșterii regionale și dezvoltarea durabilă și integrată a zonelor lor funcționale, precum și necesitatea de investiții în cu scopul de a reduce inegalitatea dintre regiuni și ținând cont de specificitățile geografice (insule), încurajând activitatea economică și conectându-le cu centrele dezvoltate de vârf, cu accent pe autosuficiența energetică a insulelor.
Acest program este legat de politica de realizare obiective 4: O Europă mai favorabilă incluziunii, cu o componentă socială mai proeminentă prin punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
Justificarea alegerii obiectivului de politică: Croația se confruntă cu numeroase provocări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, problemele sociale și competențele, unele dintre acestea fiind încă afectate de consecințele pandemiei COVID-19. Toate investițiile vor respecta principiile de prevenire a segregării și a discriminării, punând accentul pe încurajarea accesului la servicii incluzive obișnuite în domeniul educației, al locuințelor, al ocupării forței de muncă, al sănătății și al asistenței sociale. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut de la 57,2 în 2013 la 68,2% în 2021, în timp ce obiectivul privind resursele umane al pilonului UE pentru drepturile sociale până în 2030 este de 75%. Accesul pe piața muncii este deosebit de dificil pentru femei, tineri și persoane cu handicap. În 2018, 0,72% din PIB au fost alocate pentru măsuri active de politică de ocupare a forței de muncă (MAPZ), mai puțin decât majoritatea celorlalte state membre. Pentru a îmbunătăți rezultatele pe piața muncii, este necesar să se consolideze măsurile de formare și reconversie profesională. Rata de participare a copiilor la învățământul preșcolar este una dintre cele mai scăzute, de 81,8% (UE 95,2). 69% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani nu frecventează grădinița și învățământul preșcolar. Mai mult de 60% dintre elevii din învățământul și formarea profesională nu dobândesc experiență profesională în timpul școlarizării și este necesar să se asigure sprijin pentru învățământul profesional în ceea ce privește relevanța și calitatea. Rata riscului de sărăcie este de 20,5% (UE 21,5), mai pronunțată în anumite grupuri, iar obiectivul HR al pilonului UE privind drepturile sociale este de a reduce rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială până în 2030 cu 298.000 de persoane. În Croația, sărăcia are o puternică dimensiune teritorială. Nevoile specifice ale zonelor amenințate de sărăcie sunt legate de caracteristicile lor geografice, de factorii socio-economici și de degradarea pe termen lung, care nu le permite să își folosească potențialul. Procesul de dezinstituționalizare din ultimii 10 ani s-a intensificat și a înregistrat progrese, dar încă mai mult de 20% de copii fără îngrijire parentală adecvată, cu probleme de comportament, dificultăți de dezvoltare și mai mult de 80% de persoane cu dizabilități mintale au o formă de îngrijire instituțională. Facilitățile de cazare din căminele pentru persoane vârstnice și infirme acoperă doar 3,68% dintre persoanele vârstnice de peste 65 de ani, în timp ce acoperirea serviciilor de asistență la domiciliu este insuficientă. Îngrijirea pe termen lung este insuficient dezvoltată și semnificativ instituționalizată (HR 2019. emitențe 3.03%; UE 16.11%), 13% dintre persoanele dependente de îngrijire beneficiază de îngrijire instituțională, 14% de ajutor oficial la domiciliu. Lipsa și inegalitatea regională a serviciilor sociale. sociale. serviciul afectează copiii, tinerii, familiile cu risc de sărăcie și excluziune socială. socială, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, persoanele fără adăpost, victimele violenței domestice, traficul de persoane, persoanele cu probleme de dependență.
Pandemia COVID-19 și două cutremure devastatoare în Croația au marcat anii 2020 și 2021. Activitățile întreprinse la nivel național în timpul crizei COVID au fost aliniate cu succes la instrumentele UE pentru a păstra locurile de muncă și sănătatea cetățenilor, însă se presupune un impact semnificativ al pandemiei asupra anumitor grupuri vulnerabile din societate, în special în contextul accesului la servicii de sănătate, sociale și educaționale. Programul "Resurse umane eficiente 2021-2027" are ca scop, printre altele, să contribuie la redresarea în urma crizei, pentru ca Croația să continue tendințele de dezvoltare dinaintea pandemiei. În cadrul implementării programului FSE 2014-2020. parteneriatul cu partenerii sociali și organizațiile societății civile (OSC) a demonstrat un potențial deplin pentru atingerea obiectivelor stabilite ale programului. Prin punerea în aplicare a activităților, partenerii sociali și OSC au posibilitatea de a-și dezvolta capacitățile pentru a atinge obiectivele FSE+. OSC-urile sunt deosebit de active în furnizarea de servicii sociale și în implementarea activităților de incluziune socială a grupurilor vulnerabile, iar partenerii sociali sunt un actor cheie pe piața muncii. Investițiile din programul FSE+ vor contribui la o dezvoltare regională echilibrată. Având în vedere diferențele regionale semnificative în ceea ce privește nevoile în domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, educației și sănătății, investițiile FSE+ vor avea un caracter regional/local la conceperea intervențiilor, ținând cont de nevoile locale și regionale specifice. Acest lucru este valabil în special pentru serviciile sociale și de sănătate, unde investițiile vor fi realizate pe baza cartografierii nevoilor la nivel local (Zajeli, servicii comunitare, asistenți personali etc.).
Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă ajutorul nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.